Directoarea FMI, Kristalina Georgieva, a declarat că economia mondială a rezistat mai bine decât era anticipat șocului energetic cauzat de conflictul din Iran, dar a avertizat că pericolele nu au dispărut. Ea a subliniat că o eventuală nouă scumpire a țițeiului ar putea reaprinde inflația și ar putea forța băncile centrale să mențină o politică monetară restrictivă.
Contextul economic actual
Într-un briefing susținut înaintea reuniunii miniștrilor de finanțe din G20, programată la Asheville, Carolina de Nord, Georgieva a explicat că există o confruntare între efectele negative ale diminuării livrărilor de energie din zona Golfului și impulsul pozitiv generat de investițiile masive în inteligența artificială. Această din urmă tendință începe să se extindă dincolo de granițele Statelor Unite, susținând creșterea economică globală.
Riscurile la adresa perspectivelor economice sunt considerate mai echilibrate comparativ cu luna aprilie, însă ele rămân orientate în jos, din cauza presiunilor fiscale crescânde și a temerii că băncile centrale vor fi nevoite să continue o politică monetară strictă pentru a ține inflația sub control. „Creșterea mondială rezistă unor obstacole puternice provocate de nivelurile ridicate ale datoriei publice, inflația persistentă și tensiunile comerciale. Până în prezent, a depășit șocul energetic provocat de închiderea Strâmtorii Ormuz mai bine decât ne temeam”, a afirmat Georgieva.
Factori de rezistență și riscuri persistente
Rezistența economiei globale se datorează unei combinații de factori, printre care:
- Accesarea rezervelor strategice de petrol și gaze de către numeroase state;
- Creșterea producției de energie din afara regiunii Golfului;
- O cerere de energie mai redusă decât cea anticipată;
- Extinderea capacităților de producție a energiei regenerabile;
- Revenirea la generarea de electricitate pe bază de cărbune în anumite regiuni.
În paralel, investițiile în inteligența artificială din SUA mențin profiturile companiilor și cheltuielile de consum la cote înalte, iar alte țări încep să-și extindă construcția de centre de date și infrastructura hardware dedicată AI. Cu toate acestea, Georgieva a atenționat că prețul barilului de țiței Brent, care fluctuează între 80 și 90 de dolari de la jumătatea lunii iunie, rămâne mult sub vârfurile de primăvară de peste 118 dolari, dar pericolul nu a trecut.
„Șocul energetic nu s-a terminat. O nouă creștere a prețurilor petrolului ar putea alimenta inflația, forțând băncile centrale să mențină o poziție politică restrictivă, cu implicații de domino asupra costurilor serviciului datoriei și asupra activității economice”, a subliniat directoarea FMI.
Apeluri la responsabilitate fiscală și echilibru global
Georgieva a îndemnat toate guvernele să își consolideze pozițiile fiscale și să prezinte planuri credibile pentru a asigura o traiectorie sustenabilă a datoriei și a deficitelor. Ea a insistat că băncile centrale trebuie să rămână concentrate pe stabilitatea prețurilor, chiar dacă o politică monetară restrictivă ar putea frâna creșterea economică. În plus, a cerut abordarea „dezechilibrelor globale excesive” care generează tensiuni comerciale, fără a nominaliza însă o anumită țară.
Deși nu a oferit noi prognoze, FMI își va actualiza estimările la mijlocul lunii octombrie, cu ocazia reuniunilor anuale de la Bangkok. Instituția financiară și-a redus în iulie previziunile de creștere pentru 2026, la 3%, invocând riscuri legate de conflictul din Orientul Mijlociu, fragmentarea comerțului și incertitudinile legate de inteligența artificială. Georgieva a reiterat, de asemenea, necesitatea ca marile economii, în special China, să își reechilibreze modelul de creștere, orientându-se mai mult către cererea internă, pentru a contribui la o economie globală mai stabilă și mai puțin tensionată.