Fostul președinte al Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, a fost eliberat condiționat, la vârsta de 75 de ani, în urma unei decizii definitive pronunțate de Tribunalul Prahova. Magistrații au respins contestația procurorilor împotriva hotărârii de eliberare, stabilind că procedura a fost una legală și că fostul baron local îndeplinește condițiile pentru a-și ispăși restul pedepsei în libertate.
Contextul procedural al eliberării
Drumul către libertate al lui Căncescu a fost unul sinuos, marcat de o decizie inițială nefavorabilă și de o răsturnare spectaculoasă de situație. Prima cerere de liberare condiționată a fost respinsă de Judecătoria Ploiești pe 3 iunie 2026, pe motiv că timpul efectiv petrecut după gratii nu ar fi fost suficient pentru a atinge scopul pedepsei și că nu existau dovezi temeinice de îndreptare.
Instanța de fond a argumentat atunci că o eliberare prematură pentru o faptă cu un impact social atât de puternic ar putea transmite un mesaj greșit în rândul opiniei publice. În urma contestației formulate de apărare, Tribunalul Prahova a intervenit pe 2 iulie, desființând sentința și trimițând cauza spre rejudecare, după ce a identificat un viciu procedural major.
Viciul de procedură care a schimbat soarta dosarului
Judecătorii tribunalului au constatat că procurorul DNA nu avea competența funcțională de a reprezenta Ministerul Public într-o procedură specifică fazei de executare. Deși dosarul penal fusese instrumentat de DNA, instanța a subliniat că liberarea condiționată nu ține de anchetă, ci de executarea hotărârii, astfel că prezența unui procuror anticorupție nu avea niciun temei legal.
Această problemă de competență a atras nulitatea primei decizii. Suplimentar, magistrații au semnalat și un calcul deficitar al perioadei executate, care includea în mod eronat 393 de zile în care Căncescu fusese în libertate, ca urmare a unei suspendări a pedepsei. Tribunalul a stabilit că aceeași perioadă nu putea fi considerată simultan ca executată și neexecutată, impunând o reevaluare clară a situației.
Rejudecarea și decizia finală
La rejudecarea cauzei, un alt complet de la Judecătoria Ploiești a administrat corect procedura, cu un procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești. Pe 21 iulie 2026, cererea de liberare condiționată a fost admisă, iar pe 12 august, Tribunalul Prahova a respins ca nefondată contestația parchetului, transformând eliberarea într-o decizie definitivă.
Conform cadrului legal, pentru condamnații care depășesc vârsta de 60 de ani, liberarea condiționată poate fi acordată după executarea efectivă a jumătate din pedeapsă, însă împlinirea fracției nu este un automatism. Instanța a evaluat și conduita din penitenciar, unde Căncescu a lucrat la bibliotecă și capelă, a participat la activități educaționale și a scris două cărți, una dedicată istoriei Brașovului și alta aviației brașovene.
Fostul baron de Brașov va rămâne sub supraveghere până în decembrie 2029, când expiră durata integrală a pedepsei sale de 7 ani și 10 luni, primită pentru fapte de corupție. Condamnarea definitivă, pronunțată de Curtea de Apel Brașov în 2022, a inclus pedepse pentru luare de mită, trafic de influență și abuz în serviciu, alături de confiscarea unei sume considerate mită de la o firmă controlată de acesta.
Deși prejudiciul de aproximativ 47 de milioane de lei nu a fost recuperat integral, fiind în curs proceduri de executare silită, eliberarea condiționată nu anulează condamnarea. Căncescu mai are un dosar separat, cunoscut ca „Mită la partid”, aflat în faza de rejudecare la Tribunalul Buzău, după ce Curtea de Apel Ploiești a desființat o sentință anterioară în decembrie 2024.